Monday, February 14, 2011

Prieteni. Multumiri. Zambete.

Prietenii mei nu sunt multi, dar sunt nenumarati. -Nichita Stanescu
 Despre prietenie ar trebui sa se vorbeasca mai putin. Poate sa se scrie mai putin si sa se faca mai multe. Am senzatia ca vorbind prea mult despre anumite subiecte le luam din valoare. La fel cum ”te iubesc” nu se spune în fiecare zi. La fel cum povestile frumoase le pastram în sufletul nostru si le împartasim doar cu cei dragi pentru a nu strica vraja...


Astfel, sa vorbim despre prietenie pentru a multumi. Pentru a aduce un zambet acelora ce ne fac uneori ziua mai buna cu un mesaj, o strangere de mana sau prezenta lor în viata noastra. Sunt alaturi de noi chiar si de la departare. Au o frumusete interioara aparte, gata sa ne învete drumul spre... noi. Cu iubire si cu blandete ne invata sa zburam, chiar si atunci cand aripile noastre par sa fi uitat ce înaltimi pot atinge.


Avem perioade cu mai multe zambete si altele cu mai multe lacrimi. Totusi, ambele variante se pot îmbunatati înzecit prin prezenta unor persoane deosebite. Acei ingeri care au grija de noi si care ne iubesc neconditionat, acei ce ne dau speranta, ne imbratiseaza si ne spun ca ”o sa fie bine”.


Lor... trebuie sa le multumim. Fara prea multe cuvinte si cu mai multe gesturi, sa le daruim zambete, voie buna si sa fim acolo, atunci cand ei vor avea nevoie de noi.


Pentru ca... indiferent de situatie, mereu e timp de un ceai si o poveste alaturi de un prieten drag.

Tu pe cine ai facut sa zambeasca azi?





No comments:

Post a Comment