Cuvintele ne leagă tot mai mult...sufletele noastre sunt prinse în capcana iubirii eterne...Coapsele noastre se ating din ce în ce mai mult...lupta noastră cu lumea deabia a început...Ziduri mari se formează între noi si restul...ne simţim atât de bine când suntem împreună...
Toţi sunt nişte sclavi ai iubirii...sunt „sclavii” noştri...defapt ai iubirii dinăuntrul lor...
Nopţile nedormite nu mai contează acum...imaginea din capul meu este nepreţuită... suntem 2...doar asta contează...formăm cuplul suprem...acel „androgin” despre care se vorbeşte în cartea „Adam şi Eva”...
o sa fie bine :P
ReplyDelete